Singapura, 30 Maiu 2025
Xefe Estadu Maior Jenerál FALINTIL – Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL), Tenente Jenerál Domingos Raúl “FALUR RATE LAEK” halo enkontru ASEAN Multilateral entre Ministerial, Iha Shangri-La Hotel.
Timor-Leste tenki halo kooperasaun ho nasaun barak iha mundu ne’e, relasaun entre eropa no ASEAN iha mundu ne’ebé maka nakonu ho krize hanesan ita hotu hatene Ukraina ho Rusia, no nia sita mós kona-ba Taiwan, saida maka sei akontese karik wainhira china invade Taiwan.
Tenente Jenerál mós Sita tan katak Filipina nia rai balun iha tasi china sul ne'e china hadau, importante liu maka ne’e ita sei oho rasik ita nia kredibilidade iha mundu internasionál wainhira ita abandona konflitu sira ne’ebé maka akontese iha mundu ne’e, ezemplu konflitu iha gaja sekuandu ita la tau matan ita abandona tia deit konflitu ida ne’e maka ita sei lakon ita nia kredibilidade.
Nia mós kolia kona-bá mundu ne’ebé fahe ba divizaun ou iha nasaun super power rua ne’e maka hanesan Amerika ho China iha parte ekonomi, prezidenti Fransa mós kolia kona-bá oinsa atu prezerva Pás no Estabilidade wainhira china no estadus unidus amerika konpete ba malu atu sai sé maka atu domina iha mundu ida ne’e. Fransa hakarak koopera ho nasaun seluk, Jeralmente nia kolia kona-bá oinsa atu mantein estabilidade iha eropa no mós iha indo-pasifik.
Média F-FDTL
Aze Silva
Singapura, 30 Maiu 2025
Xefe Estadu Maior Jenerál FALINTIL – Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL), Tenente Jenerál Domingos Raúl “FALUR RATE LAEK” akompanha Prezidente Repúblika Dr.José Ramos Horta, halo enkontru Bilateral ho Ministru Defeza Singapura nian Sr. Lawrence Wong Shyun Tsai. Iha hotel Shangri-La.
Iha enkontru ne’e Prezidednte Repúblika José Ramos Horta hateten, Timor-Leste tenki estuda barak husi Nasaun Singapura nia dezenvolvimentu, iha Timor-Leste ema naok osan iha banku laiha barak liu maka ema naok motor, no kantor Polísia Timor-Leste nakonu ho Motor sira ne’ebé prende, no iha Timor-Leste laiha krime Droga maibé Nasaun balun koko atu uja Nasaun Timor-Leste hodi transfer droga bá Nasaun seluk Jeralmente ami mantein pás no dame iha Timor-Leste.
Hau nu’udar Prezidente Timor-Leste hakarak fó mensajen bá hau nia populasaun maka atu mantein kria pás no estabilidade iha Timor-Leste, no espera katak iha tempu badak sei hetan akordu ho Nasaun Austrália kona-bá mina no gas ou kadoras nian tamba kadoras ne’e importante tebes bá Ami nia Nasaun Timor-Leste tamba bele hamenus dezempregu iha ami nia Nasaun.
Partisipa iha enkotru ne’e mak hanesan Tenente Jenerál Falur Rate Laek, Embaixadór Timor-Leste iha Singapura Sr. Alex Tilman, Komisáriu Jerál PNTL Sr. Henrique da Costa, Ajudante Kampo kapitaun Guido Jerónimo Guterres no Adjunto Sekretaria Embaixadór Timor-Leste iha Singapura Sr. Ferlio.
Média F-FDTL
José Silva
Istanbul, 24 Jullu 2025.
Xefe Estadu Maior Jenerál FALINTIL-Forsa Defeza Timor-Leste, Tenente Jenerál Falur Rate Laek, enkontru ho Xefe Forsas Armadas Repúblika Turkia Jenerál Metin Gürak.
Durante enkontru, omólogu Jenerál Metin Gürak ható agradese bá Xefe Estadu Maior Jenerál F-FDTL Tenente Jenerál Falur Rate Laek nia prezensa iha feira ida ne'e, maski iha distánsia jeográfika, maibé laiha distánsia iha amizade ne'ebé eziste entre Forsas Armadas Nasaun rua ne'e nian.
Iha fatin hanesan Xefe Estadu Maior Jenerál FALINTIL-Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL) Tenente Jenerál Falur Rate Laek hato'o agradese bá konvite no hato’o saudasaun espesial husi Sua Exelénsia Ministru Defeza nian.
Tanba kompromisu servisu la konsege marka prezensa, ne'ebé delega hau hodi reprezenta Sua Exelénsia Ministru Defeza Contra Almirante Donaciano do Rosario Costa Gomes 'Pedro Klamar Fuik' Ph.D, iha feira ida ne'e, dehan Tenente Jenerál Falur Rate Laek wainhira enkontru ho Jenerál Metin Gürak, iha Sentru Expojisaun Istambul Turky.
Aleinde ida ne'e Parte rua mós troka hanoin kona-bá produtu defeza nian ne'ebé aprezenta iha feira ne'e.
Entretantu papél importante husi peskiza ne'e maka, inovasaun, no dezenvolvimentu teknolójiku hodi hasoru dezafiu kontemporáneu sira. Nu’udar enkontru kortezia ida hodi agradese konvite, dezeja susesu iha organizasaun eventu no agradese bá ospitalidade ne’ebé oferese ba delegasaun.
Nia subliña, hein katak ba oin bele partisipa nafatin iha eventu importante sira hanesan ne`e.
Media F-FDTL
2o Sargento Carceres
Dili, 30 Janeiru 2026
Xefe Estado Maior Jenerál FALINTIL-Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL) Tenente Jenerál Domingos Raúl "Falur Rate Laek" hala'o enseramentu Kursu formasaun Kapitaun, iha Sentru Instrusaun Komandante Nicolau Lobato Metinaro.
Tenente Jenerál hatete, membru F-FDTL na'in 25 bá Kapitaun ne'e sira nia realizasaun ne'ebé notável reflete sira nia kompromisu, disiplina, no dedikasaun bá rai doben Timor-Leste.
Ho satisfasaun no orgullu bo'ot Xefe Estadu Maiór Jenerál Forsa Armada (CEMGFA), Tenente Jenerál Domingos Raúl “Falur Rate Laek” dirije bá sira hotu liu-liu bá Kapitaun Na'in 25 ne'ebé marka prezensa iha serimónia Kursu Kapitaun, momentu ne'ebé reprezenta marku desizivu iha progresaun karreira sira pesoál militár sira nian no iha konsolidasaun institusionál F-FDTL nian.
"Hau hakarak kongratula Tenente( ruanulu-resin-lima) 25 inklui feto na'in ida, ne'ebé kompleta kursu ezijente ida ne'e ho exelênsia no distinsaun. Ita-bo'ot sira nia realizasaun ne'ebé notavél reflete ita bo'ot sira nia kompromisu, disiplina, no dedikasaun bá ita nia rai doben. Ita-bo'ot sira hatudu ona katak iha abilidade tékniku, tatiku no lideransa ne'ebé nesesáriu atu asume responsabilidade adisionál ne'ebé maka postu Kapitaun nian sei atribui bá ita-bo'ot sira".
Nia subliña, Serimónia enseramentu ida ne'e simboliza materializasaun Estatutu Militár F-FDTL nian, partikularmente kona-bá reforma no rezerva, instrumentu fundamentál atu garante sustentabilidade no renovasaun jerasionál bá Forsas Armadas sira.
"Ita implementa hela sistema progresaun karreira bazeia bá méritu, kompeténsia, no kumprimentu rigorozu bá kna'ar sira, hodi garante katak membru militár ida-idak serbí Nasaun iha sira-nia área spesifika, nune'e kontribui bá profisionalizasaun no modernizasaun F-FDTL nian,"
Nia Informa, Kapitaun nia pozisaun reprezenta pontu virajen importante iha kareira militár. "Ita-bo'ot sira la'os de'it atu sai ezekutór no sai komandante iha nivél tátiku, responsavel mós bá lidera pelotaun no kompañia, treinu ita-bo'ot nia subordinadu sira, no ezekuta misaun operasionál sira ne'ebé kompleksu. Ita-bo'ot sira sei sai hanesan fundamentu ba imi nia unidade sira, ligasaun vital entre pensamentu estratéjiku no asaun iha terrenu".
Iha nível nasionál Komandu F-FDTL hasoru dezafiu sira ne'ebé la menus signifikativu, protesaun bá soberania territoriál, apoiu bá autoridade sivil sira iha situasaun emerjénsia, kontribuisaun bá dezenvolvimentu nasionál, no manutensaun ba pas no estabilidade ne'ebé povu timoroan serbisu makaas tebes atu alkansa. Tenik CEMGFA
"Hau labele subar faktu katak ita-bo'ot sira sei hala'o kna'ar iha kontestu limitasaun materiál no lojístika. Ita nia Forsas Armadas hasoru limitasaun iha ekipamentu, meius, no rekursu ne'ebé sai realidade ita hotu hatene. Maibé, istória militár hanorin ita katak funu sira la'os manan de'it ho superioridade material, maibé liuliu ho kualidade umana, lideransa ne'ebé inspira, kriatividade tátika, no reziliénsia".
Ho nune'e mak Komandu F-FDTL forsa bo'ot liu mak rekursu umanu" Hau iha konfiansá tomak iha ita-bo'ot sira nia abilidade atu sai reziliente hasoru adversidade, atu transforma difikuldade sira bá oportunidade, no atu mantein moral no espíritu luta nian husi ita-bo'ot nia unidade, maski iha sirkunstánsia ne'ebé dezafiante liu".
Nu'udar Kapitaun sira sei iha responsabilidade adisional atu influensia ho pozitivu ita bo'ot nia subordinadu, mantein no hametin lealdade bá rai-doben, disiplina militár, no koezaun husi fileira sira.
Nia argumenta la'os liafuan mamuk maibé pilar ne'ebé harii Forsas Armadas ne'ebé kredível no efetivu. Tamba labele haluha katak F-FDTL nia abut iha FALINTIL, legadu ida ne'ebé husik hela mai ita valór folin-laek sakrifisiu bá liberdade, korajen hasoru adversidade, lealdade ba kauza justa, no kbiit atu manán hasoru dezafiu hotu-hotu. Kombatente FALINTIL nia kualidade pesoal sira ne'e tenke inspira nafatin imi ida-idak.
Tenente Jenerál Domingos Raul “Falur Rate Laek” Informa, bá futuru Kapitaun ruanulu-resin-lima, " Hau husik bá imi ho reflesaun ikus ida, Enseramentu ne'ebé mak ohin hala'o maka hanesan onra no todan ida. Onra, tanba Nasaun rekoñese ita-bo'ot sira nia valor no fó fiar ba ita boot sira ho lideransa ba nia soldadu sira. Todan, tanba responsabilidade monu bá ita bo'ot sira atu moris tuir konfiansa ne'e loron-loron, iha sirkunstansia hotu-hotu, lahó exesaun ka deskulpa,"katak nia.
Nia sujere, sai komandante ne'ebé justu maibé firme, kompetente maibé haraik-an, ezijente maibé komprensivu. Lidera ho ezemplu, kuidadu imi nia ema no tane aas onra Forsa Armada nian. Servi Timor-Leste bo lealdade ne'ebé firme. Konklui.
Media F-FDTL
Domingos Sarmento
Ave. Nicolao Lobato, Fatuhada
Comoro, Dili, Timor-Leste
Tel: +670 78156312
Email: info@fdtl.mil.tl