Metinaru, 31 Jullu 2026
Xefe Estadu Maior Jenerál F-FDTL, Tenente Jenerál Domingos Raúl “Falur Rate Laek”, ensera Kursu Formasaun dahuluk ba Ofisiáis Superiores F-FDTL kona-ba “Asaun Uniformizasaun ba Funsaun Komandu no Kargu Xefia iha F-FDTL”, ne’ebé hala’o iha Unidade CICNL durante semana rua.
Kursu formasaun ne’e ho objetivu atu hasa’e koñesimentu, kapasidade no kompriensaun Ofisiáis Superiores sira nian kona-ba funsaun komandu no kargu xefia iha estrutura F-FDTL.
Durante semana rua, partisipante sira hetan materiál no orientasaun relasiona ho lideransa, komandu, responsabilidade no ezekusaun kna'ar, hodi promove uniformizasaun iha aplikasaun funsaun komandu no xefia iha F-FDTL.
Iha Enseramentu Tenente Jenerál Falur Rate Laek antes ne'e fo uluk homenagen ba eroi sira hotu nia sakrifisiu luta ba ukun rasik ba sira ne'ebé koñesidu no mòs deskoñesidu ne'ebé rate la iha,hafoin ne'e Eis Funu nain ne'e mos ható agradese ba formador sira ne'ebé fahe ona esperensia lubuk ida kona ba asaun uniformizasaun.
"Ha'u nia liafuan dahuluk sira pertense ba sira ne'ebé la hamutuk ona ho ita,Molok halo reflesaun ruma, ha’u fó omenajen ho fuan boot ba ita nia rai-doben nia erói sira,ba sira ne’ebé koñesidu, ne’ebé Istória grava sira-nia naran, no ba sira ne’ebé deskoñesidu, ba maluk sira ne’ebé monu iha foho lolon, la konsege hakoi, ba feto sira ne’ebé sustenta Rezisténsia, ba estafeta sira ne’ebé ariska sira-nia moris iha silénsiu, Independénsia ne’ebé ohin loron ita defende ho farda no patente selu ho ra'an husi ema sira ne’ebé laiha patente ruma",hateten Xefe Estadu Maior Jenerál F-FDTL Falur Rate Laek iha CICNL Metinaru Sexta-Feira ne'e.
"Agradesimentu ba Formadór sira ba laran luak ne’ebé sira fahe sira-nia esperiénsia iha Asaun Uniformizasaun ida-ne’e,Ho ezersísiu ida-ne’e, ita tau hamutuk formasaun akadémika internasionál ba ita-nia Ofisiál sira ho memória moris no realidade istórika Timor-Leste nian".
"Senhor Koronel sira: ha'u nia jerasaun hasoru inimigu ida ne'ebé vizível Ita-boot sira nia funu sei kompleksu liu, iha kontestu jeopolítiku no jeoekonómiku iha ne'ebé Indo-Pasífiku maka episentru kompetisaun entre poténsia boot sira Ita-boot sira hasoru defeza ba ita-nia rotas marítimas no ita-nia Zona Ekonómika Eskluziva, integrasaun ba ASEAN, ameasa sibernétika, krime transnasionál, dezinformasaun, no mudansa klimátika".
"Situasaun ida-ne’e dezafia, iha kuotidianu, karákter Komandante militár, ezije ba nia,Dixernimentu, hodi hatene haketak kooperasaun husi subar interese,Lealdade Konstitusionál, ne’ebé serbí de’it Nasaun no la’ós partidu, rejiaun, ka faksaun sira,Inkoruptibilidade, tanba korrupsaun nu’udar violasaun iha defeza nasionál ne’ebé grave hanesan fronteira ne’ebé laiha vijilánsia,Serenidade no kompeténsia, hodi lidera ho firmeza iha inserteza nia leet,Kontinuidade, ho responsabilidade prepara jerasaun futuru".
"Iha momentu dúvida hotu-hotu, ita-boot sira nia desizaun komandu nian tenke bazeia ho rigorozu ba pilar haat hanesan tuir mai,Interese nasionál, sempre tau aas liu kualkér ambisaun pesoál,Koezaun institusionál, prezerva dixiplina no integridade kadeia komandu nian,Unidade iha diversidade hanoin, enkoraja diskusaun franka iha planeamentu, maibé asegura lian ida de’it iha ezekusaun,Konduta morál no konxiénsia ne'ebé metin iha ezersísiu knaar loroloron nian, tanba autoridade loloos harii husi ezemplu morál iha hahalok loroloron nian hotu".
"Nu’udar eis gerileiru FALINTIL ne’ebé iha tempu badak sei pasa estafeta ba jerasaun foun sira, ha’u afirma ba ita-boot sira: laiha lideransa ne’ebé susesu bainhira laiha karakter, haraik-an, no integridade".
"Karakter revela sé maka ita-boot sira lolos bainhira retira autoridade; haraik-an hanorin ita-boot sira atu rona subordinadu sira hodi foti desizaun sira ne'ebé di'ak liu,integridade garante katak ita-boot sira nia hahalok privadu nunka kontradiz ita-boot sira nia liafuan iha públiku "Onra, Pátria, Povu"!
"Asaun Uniformizasaun ba Funsaun Komandu no Lideransa iha FALINTIL-FDTL konklui ona, Parabens ba Auditor sira hotu, no obrigado ba Formadór sira hotu".
Ekipa Média F-FDTL
Cabo J' Silva
Venilale, 14 Setembru 2025
Xefe Estadu Maior Jenerál FALINTIL-Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL) Tenente Jenerál Falur Rate Laek, fó omenajem no kontinensia bá monumentu Saudozu Patricio Correia Guterres "LAKOKO" iha Bercoli Venilale Munisípiu Baucau, bainhira tuir dalan mai Dili.
Fó omenajem ne'e wainhira Xefe Estadu Maior Jenerál F-FDTL Tenente Jenerál Falur Rate Laek remata Partisipa iha serimónia Enseramentu ezersísiu MATEBIAN 25 iha Nahae.
Media F-FDTL
2 Sargento Carceres
Metinaru, 30 Jullu 2026
Xefe Estadu Maior Jenerál FALINTIL-Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL), Tenente Jenerál Domingos Raúl “Falur Rate Laek”, hala'o abertura ba Kursu Forsa Operasaun Espesiál (CFOE) dala-V ba tinan 2026, ne'ebé organiza husi UNIDADE FALINTIL (UF), iha Metinaru.
Kursu ida-ne'e nu'udar parte husi esforsu institusionál F-FDTL atu kontinua hasa'e kapasidade no profisionalizmu membru F-FDTL, liuliu iha área operasaun espesiál, liuhusi formasaun no treinamentu ne'ebé intensivu no espesializadu.
Iha âmbitu nee Xefe Estadu Maior Jenerál F-FDTL nia intervensaun hateten "Ho onra boot maka ha'u prezide abertura ba Kursu Formasaun Operasaun Espesiál 2026 ida-ne'e, momentu ne'ebé marka inísiu ba perkursu ne'ebé ezijente, maibé dignifikante tebes, ba hotu-hotu iha ne'e".
"Unidade FALINTIL mak Unidade ida ne'ebe espesial iha ita nia forsas armadas. Unidade ne'ebe karrega memória moris ita-nia luta libertasaun nasionál durante tinan ruanulu-resin-haat rezisténsia armada, iha-ne'ebé povu timoroan, iha foho lolon no aldeia sira, hamriik nu'udar retaguarda estratéjika ba ita-nia gerrilleiru sira. Retaguarda ida-ne'e -ita nia povu fó-han, subar, orienta, no sustenta rezisténsia bainhira buat hotu parese lakon. Tanba ne'e mak Unidade ida ne'e hatuur iha prinsipiu incontornável: forsa espesiál neʼebé forma iha ne'e tenke hatene respeita, no proteje povu ne'ebé sustenta nia, hanesan gerrilleiru FALINTIL sira hatene halo".
"Sai forsa espesiál ezije laos deit rezisténsia fizika. Presiza dixiplina interiór, diskrisaun, abilidade atu foti desizaun iha kondisaun inserteza, no liuliu,inisiativa - pesoál no grupu nian - bainhira sirkunstánsia sira la permite hein ba orden husi superior. Kualidade asaun desizivu ida-ne'e, kombina ho haraik-an hodi hatene integra iha ekipa, maka distinsaun lolos husi operador espesiál ida".
"Senhores Ofisiáis instrutores barak ne'ebé hetan formasaun iha akademia sira iha rai-li'ur, sei lori koñesimentu tékniku no doutriná ne'ebé maka sai hanesan baze ba forsa modernu. Maibé koñesimentu ida-ne'e hetan de'it valór se nia abut metin iha ita-nia realidade konkreta: jeografia rai Timór nian, klima ne'ebé alterna entre rai-maran no udan, vejetasaun ne'ebé moris iha ita-nia foho lolon sira. Imi sei aprende atu orienta an iha terrenu ida-ne'e, atu rekoñese rekursu ai-han ne'ebé ita-nia rai oferese, no atu transforma koñesimentu tradisionál ita-nia povu nian ba abilidade sobrevivénsia loloos. Matenek sira ne'e mak permite ami gerrilleiru sira atu reziste durante tinan naruk".
"Preparasaun fizika, forsa mentál, koezaun ekipa nian, no domíniu ba téknika sobrevivénsia sira maka pilar sira husi kursu ida-ne'e. Pilar sira-ne'e mós labele hamriik mesak lahó valór. Unidade FALINTIL signifika fahe prinsipiu no komportamentu gerrilleiru sira nian, maka: lealdade, sakrifisiu, haraik-an iha povu nia oin, no aten-barani ne'ebé la gaba-an maibé hatudu iha silénsiu".
"Ba ita boot sira hotu, ha'u husik hela mensagem: sente orgullu ba! tanba hetan selesaun ba kursu ida-ne'e ne'ebé ema barak la konsege. Imi oitoan maka to'o iha ne'e. Halo oportunidade ida ne'e sai momentu ida atu hatudu ba imi nia an rasik no imi nia kamarada sira katak imi merese titulo ne'ebé loron ida imi sei hola parte iha Unidade FALINTIL hanesan Forsa Espesiál".
"Ho liafuan sira-ne'e, hau dezeja ba ita-boot sira hotu aten-barani, dixiplina no susesu, ha'u deklara Kursu Formasaun Operasaun Espesiál 2026 nian hahu". Remata.
Partisipa iha abertura ne'e mk Vise Xefe Estadu Maior Jenerál F-FDTL, Major Jenerál Calisto Santos Coliati, Major Jenerál Aluk Deskartes, Reprezentante Komandante no Unidade, Ofisiáis Instrutóres no inklui Prezadus formandus.
Ekipa Média F-FDTL
Cabo J' Silva
Kuartel Jenerál,17 de Abril 2026
Xefe Estadu Maior Jenerál FALINTIL-Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL) Tenente Jenerál Domingos Raúl “Falur Rate Laek” ohin enkontru ho Adidu Defeza Austrália nian bá Timor-Leste Capitão Mar e Guera Matthew Richardson, hodi ko’alia kona-bá Kooperasaun entre Nasaun rua iha parte tékniku Militár no seluk tan ne'ebé DCP ho F-FDTL hala'o durante ne'e.
Media F-FDTL
Alferes Gilberto Soares
Ave. Nicolao Lobato, Fatuhada
Comoro, Dili, Timor-Leste
Tel: +670 78156312
Email: info@fdtl.mil.tl